- dispnée
- s. f., art. dispnéea, g.-d. dispnée, art. dispnéei
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
dispnee — DISPNÉE s.f. Greutate în respiraţie datorită mai ales unor boli cardiace sau respiratorii; năduf. – Din fr. dyspnée, lat. dyspnoea. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 DISPNÉE s. v. înecăciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
dispneic — DISPNÉIC, Ă, dispneici, ce, adj., s.m. şi f. (med.) (Suferind) de dispnee. [pr.: ne ic] – Din fr. dyspnéique. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 dispnéic adj. m. (sil. ne ic) … Dicționar Român
ornitoză — ORNITÓZĂ, ornitoze, s.f. Boală infecţioasă întâlnită la păsări şi transmisibilă la om, care se manifestă, la păsări, prin conjunctivită, coriză, diaree şi tulburări generale, iar la om prin pneumonii, tulburări circulatorii şi digestive etc. –… … Dicționar Român
ortopnee — ORTOPNÉE s.f. (med.) Dispnee în care bolnavul nu poate respira decât în picioare, în poziţie dreaptă. [< fr. orthopnée, cf. gr. orthos – drept, pnoia – respiraţie]. Trimis de LauraGellner, 30.06.2005. Sursa: DN ORTOPNÉE s. f. dispnee în care … Dicționar Român
tiraj — TIRÁJ, tiraje, s.n. 1. Numărul de exemplare în care se tipăreşte o carte sau o publicaţie periodică. ♢ loc. adj. Cu (sau de) (mare) tiraj = care apare într un număr mare de exemplare. 2. Multiplicare, prin copiere, a unui film, pentru a asigura… … Dicționar Român
năduf — NĂDÚF (3), nădufuri, s.n. (pop.) 1. Senzaţie de greutate în respiraţie, care constituie simptomul mai multor boli; sufocare, înecăciune; spec. astmă. 2. Căldură mare, înăbuşitoare; caniculă, arşiţă, zăpuşeală. 3. Supărare, necaz, ciudă, mânie.… … Dicționar Român
sufocare — SUFOCÁRE, sufocări, s.f. Acţiunea de a (se) sufoca şi rezultatul ei; înăbuşire, sufocaţie, asfixiere. – v. sufoca. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SUFOCÁRE s. 1. v. asfixiere. 2. v. dispnee. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
înecăciune — ÎNECĂCIÚNE, înecăciuni, s.f. 1. Greutate de a respira; asfixie, sufocare, năduf. 2. (Rar) Înec (1). – Îneca + suf. ăciune. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNECĂCIÚNE s. v. dispnee. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
dispnea — pl.f. dispnee … Dizionario dei sinonimi e contrari